nuci de sapun

Dupa cum spuneam intr-un post anterior traim intr-o lume in diversitate, cum exista oameni diversi asa exista si nuci diverse. Exista nuci braziliene, nuci de cocos, nuci de macadamia, nucile noastre romanesti si mai exista si.....nuci de sapun. 

Exista si nuci de sapun, le-am descoperit eu de vre-un an si au devenit jucaria mea preferata. 

 Dar sa ne lamurim cum e cu nucile astea.

Familia de arbori a căror fructe sunt nucile de sapun se numeste Sapindus (combinatia dintre cuvintele latine sapo-sapun si indicus-indian).

Desi exista mai multe specii, Sapindus Mukorossi sunt arborii a caror “nuci” sunt cele mai bogate in saponina. Se gasesc in principal in nordul Indiei si în Nepal, ajung la o inaltime de 10-20 de metrii, infloresc si fac fructe dupa ce ating varsta de 9 ani. Foarte rezistenti si productivi produc fructe pana la 90 de ani de la plantare. Înfloresc primavara sau la inceputul verii iar fructele se culeg toamna. Nucile au initial o culoare galbena, pentru ca atunci cand se coc sa devina maronii.

Fructele sunt culese dupa ce cad din arbori, semintele sunt îndepărtate, iar cojile sunt uscate la soare fara a se folosi nicio substantă chimică.
Semitele nu contin saponina si sunt folosite doar pentru a obtine noi arbori sau pentru a realiza bijuterii.

Cum spuneam aceste minunatii maronii au devenit jucariile mele preferate. Din ele obtin un detergent de rufe extraordinar care scoate cele mai rezistente pete, pe bune nu ca-n reclamele alea tv. 

Din ele am facut si detergent pentru spalat vasele si imi scoate niste pahare clare precum cristalul. Ador sa spal vasele cu detergentul meu din nuci pentru ca nu imi irita mainile, ba din contra pielea ramane catifelata, nu este toxic, nu este scump si da rezultate excelente. 

Chimia si nucile de sapun. 

Intr-o oala medie pun o mana zdravana de nuci, sare mare (ca de muraturi) si apa. Le las sa fiarba pana cand la suprafata se formeaza o pelicula de spuma. Apoi le opresc. Torn putin otet peste solutia astfel obtinuta, si cand s-a racit pun si bicarbonat de sodiu. Este de prefererat ca bicarbonatul sa se toarne putin cate putin, si abia cand s-a racit solutia de spalat.De ce? Deoarece Bicarbonatul de sodiu, la încalzire (peste 65 °C) se descompune în carbonat de sodiu (Na₂CO₃), dioxid de carbon (CO₂) si apă (H₂O).

Combinand otetul (care este acid) cu bicarbonatul de sodiu (care este bazic) o sa obtinem o reactie chimica. In aceasta reactie o sa rezulte o sare. Si pe langa sarea asta o sa faca multa spuma.

Citeam pe undeva ca intai trebuie pus bicarbonatul si apoi otetul. Ca ordinea in care se adauga bicarbonatul si otetul este f importanta. Oricum, important este sa tinem cont ca bicarbonatul si otetul vor spumega si sa nu fim surprinsi. Dupa ce se raceste lichidul se toarna in recipiente de sticla sau de plastic si de foloseste (pentru spalat) dupa pofta inimii.Sa nu fiti surprinsi ca acest lichis este un pic cam maroniu, putin cam neprietenos la culoare dar extrem de eficient, extrem de usor de facut si extrem de bun de folosit. Va recomand nucile de sapun, sa le testati, sa incercati. Si sa ne povestiti cum vi s-au parut. 

Nu va vom spune de unde sa le achizitionati ca sa nu para ca facem cuiva reclama, ca nu facem reclama nimanui. Experimentam si povestim. 

Cu un google search se pot gasi in cateva minute multe situri care comercializeaza aceste nuci de sapun.